Catalizatoarele sunt inevitabilă a sistemului de evacuare a fiecărui vehicul nou în ultimii ani. Motivul pentru care s-au adaptat se referă la standardele de mediu prescrise pentru compoziția gazelor de eșapament pe care vehiculele trebuie să le îndeplinească. Catalizatorul își pierde calitatea în timp iar cauza principală este explicată în acest articol. Astfel, răspundem la întrebările frecvente pe care le-am primit despre funcționarea catalizatorului.
Autovehiculele provoacă poluarea aerului cu gazele de eșapament din sistemul de eșapament. Gazele nocive sunt cel mai adesea cauzate de o ardere incompletă în spațiul cilindrilor. Pe lângă apă (H20) și dioxid de carbon (CO2), evacuarea conține următoarele gaze:
CO – gaz toxic fără culoare și miros.
HC – hidrocarburi nearse care contribuie la formarea de smog.
NOx – oxizi de azot activi în formarea ploilor acide.
Catalizatorii elimină prezența gazelor enumerate în gazele de eșapament, transformându-le în gaze relativ inofensive, cum ar fi apa și dioxidul de carbon. Prin urmare, le numim și catalizatori în trei etape.
Catalizatorul atinge funcționalitatea maximă atunci când motorul funcționează cu un raport combustibil – aer în amestec într-un raport stoichiometric de 14,7: 1 (factor lambda = 1) – sau cu 1 gram de combustibil la 14,7 grame de aer. Apoi, raportul dintre aer și combustibil determină ca fiecare moleculă de combustibil să poată fi combinată cu molecula corespunzătoare de oxigen din aer. Astfel se reduce posibilitatea apariției gazelor nearse în gazele de eșapament. De asemenea, reduce posibilitatea apariției excesului de molecule de oxigen care se combină cu azotul din aer la temperaturi și presiuni ridicate în timpul procesului de ardere și creează oxizi de azot dăunători.
Română 
English